Skip to content

0 deseuri, 9 viata

2009 December 10
by Anamaria

Faceti un scurt exercitiu de imaginatie: cum ar fi viata intr-o lume in care toate lucrurile ar functiona pe principiul „0 deseuri”? Si nu ma refer aici la vreo idee utopica si nebuneasca a unor ecologisti inraiti sau o atitudine a vreunui popor extrem de instruit cand vine vorba de responsabilitate fata de mediu. Ma refer mai ales la un comportament global, colectiv, in care institutii, companii din toate sectoarele, dar si cetateni deopotriva, inteleg necesitatea protejarii mediului inconjurator si trec de la simple discursuri la actiune in sine.

„0 deseuri” este mai presus de un program de dezvoltare durabila, este o viziune strategica ce traseaza un altfel de viitor pe o planeta deja sufocata de nepasarea si indiferenta ce transpare din comportamentul uman.

Definitia propusa de specialistii de la Alianta Internationala 0 deseuri (ZWIA) evidentiaza avantajele adoptarii acestui program: „este un obiectiv etic, economic, eficient si vizionar, care ghideaza oamenii in schimbarea stilului de viata si a practicilor de zi cu zi pentru a imita cicluri naturale si sustenabile, unde toate materialele de care nu ne mai folosim sunt create pentru a deveni resurse necesare pentru altii. 0 deseuri inseamna crearea, managerierea si procesarea produselor pentru a evita si elimina sistematic volumul si toxicitatea deseurilor si materialelor, pentru conservarea si recuperarea tuturor resurselor, fara a le arde sau ingropa. Implementarea „0 deseuri” va elimina toate descarcarile si devarsarile in pamant, apa sau aer care reprezinta o amenintare pentru sanatatea Planetei, oamenilor, animalelor sau plantelor” (http://www.zwia.org/).

Pentru ca implementarea acestui program, este necesara stabilirea unor directii de actiune diferite: responsabilitatea producatorului in fazele de productie si design; responsabilitatea comunitatii in ceea ce priveste consumul produselor, depozitarea resturilor; responsabilitatea politica asigura cadrul legal, armonizarea eforturilor comunitatii si ale industriei, aliati intr-o lupta comuna.

Dar, pentru ca acest program sa fie cu adevarat un succes e important sa gandim si in perspectiva, la beneficiile pe care le putem obtine pe termen lung. Desi pe termen scurt, pare irealizabil, dificil si necesita multiple eforturi si poate si investitii, viitorul poate fi unul generos din multe puncte de vedere: guvernele pot contribui la reducerea schimbarii climatice, protejarea sanatatii la nivel global, crearea de locuri de munca verzi, promovarea dezvoltarii sustenabile locale, sprijin pentru agricultura, arhitectura, energie, industrie si dezvoltare comunitara.

Trecerea la „0 deseuri” implica un plan bine stabilit, cu termene si obiective clare, pasi de urmarit pentru aproximativ 10-15 ani, cat dureaza promovarea acestuia prin mass-media la nivel local, comunitar, interventia specialistilor in implementare, coroborata cu reglementarile legislative si ajutorul efectiv al cetatenilor si producatorilor din toate sferele. Practic, este importanta urmatoarea premisa: orice produs care nu poate fi reutilizat, reciclat, reparat, inlocuit, revandut, compostat ar trebui restrictionat, recreat sau eliminat din procesul de productie.

ZWIA recomanda cateva principii elementare de la care fiecare comunitate trebuie sa porneasca pentru o atitudine responsabila fata de mediu, implicit adoptarea programului „0 deseuri”: stabilirea unor termeni temporali (2040  pentru alinierea la acest plan) dar si cantitativi (90% din gunoiul generat de gropi si de incineratoare); implicarea intregii comunitati; schimbarea practicilor in ceea ce priveste gestiunea deseurilor; utilizarea stimulentelor financiare prin taxe si impozite; educarea angajatilor din companii, intreprinderi, industrie; audit pentru determinarea concreta a cantitatii de gunoi, a tipului de deseuri, particularizat pe fiecare comunitate; adaptarea legislatiei si a taxelor in conformitate cu cerintele „0 deseuri”; solicitari venite din partea cetatenilor pentru producatorii locali care trebuie sa gestioneze problema recipientelor ramase dupa utilizare; raspandirea infrastructurii „0 deseuri” la nivel central, la nivelul ONG-urilor, oamenilor din companii, grupurilor de cetateni; provocari lansate de cei ce deja au adoptat si implementat acest program catre cei ce inca nu il aplica.

Nu as fi crezut vreodata ca acest lucru este posibil pana nu am vazut imagini concrete, sustinute de marturia unei studente din Japonia, care a petrecut 2 luni in Romania, alaturi de EcoAssist. De la ea am aflat ca in orasul Kamikatsu, locuitorii colecteaza selectiv 34 de tipuri de deseuri, pe care fie le incinereaza, fie le trimit mai departe la reciclat, fie le reintroduc in circuitul economic (fie prin reutilizare in forma existenta, fie prin modelare si transformare in alte produse). Cele 34 de tipuri de deseuri colectate in Kamikatsu reprezinta cea mai mare fragmentare intr-un sistem de colectare selectiva. In conditiile in care in mai multe state ale lumii separarea hartiei de plastic sau de sticla inca este o mare corvoada, niciun alt stat al lumii nu a atins aceasta cifra pana acum. Pentru Romania, aceasta cifra este cu siguranta SF. Dar la fel si colectarea selectiva. Probabil pentru ca nu suntem motivati sau probabil pentru ca nu vedem pericolele pe care ignoranta le poate naste.

Impossible is nothing! Tocmai de aceea, incetul cu incetul, putem incepe sa cladim un viitor verde, durabil si sigur pentru cei ce vin dupa noi, iar noua sa ne usuram traiul. Si nu este decat un gest mic acela de a pune deoparte o sticla sau un PET, dupa ce i-am consumat continutul.

Am publicat acest editorial la BizCampus. Sper sa va fie folositoare aceste informatii!

Leave a Reply

Note: You may use basic HTML in your comments. Your email address will not be published.

Subscribe to this comment feed via RSS