Skip to content

Am plecat din ţară

2010 July 19
by Anamaria

Am plecat din ţară. Şi zău dacă îmi pare rău. Trăiesc tot mai mult într-o ţară cu care mă identific tot mai puţin: declin economic, oameni îndureraţi, ape nemiloase care fac ravagii în suflete şi distrug singurele avuţii ale românilor şi aduc lacrimi poate nemeritate. Persoane de la nivel înalt tot mai puţin interesate de soarta oamenilor, dar tot mai ocupaţi de show-uri mediatice.

Aşa că plecarea din ţară a venit la momentul potrivit. Am lăsat în urmă e-mail-uri multe şi ameninţătoare numeric, documente neterminate, idei pending şi rânduri nescrise. E prima dată de mult timp de când simt că am luat decizia potrivită să plec fără să am remuşcări sau să îmi pară rău.

Şi cred că este şi prima oară când conştientizez câtă nevoie aveam de aşa ceva: de linişte, departe de viaţa mea de zi cu zi, de ţara mea :-). Până şi Let’s Do It, Romania! nu îmi produce remuşcări că am ales să stau deoparte. Aveam efectiv nevoie de alt aer, alt mediu, alţi oameni.

Am ales o destinaţie care nu dă greş niciodată: Ţara lui Andrei :-).  Am obţinut cetăţenia anul trecut şi de atunci mi-a rămas în suflet. Dacă anul trecut am scris întruna despre experienţa din Ţara lui Andrei, acum timpul mi-a permis tot mai puţin să fac acest lucru. Însă pot confirma părerile anterioare: echipa este incredibilă şi a pregătit până în ultimul detaliu totul pentru ca voluntarilor, copiilor şi profesorilor să le fie greu să uite ce înseamnă Ţara lui Andrei pentru fiecare dintre noi şi cum va rămâne parte din noi pentru totdeauna.

Colegii mei voluntari sunt incredibili şi răbdători, dispuşi ca pentru o săptămână „să dea din nou în mintea copiilor”. Şi ne iese :-).  De copiii “mei”, aşa cum îmi place să îi numesc pe copiii cu care lucrez,  mi-a fost teamă la început şi asta pentru că erau mai mari decât cei de anul trecut şi aveam emoţii că nu vom reuşi să ne apropiem de lumea lor, de sufletele lor, să devenim o echipă. Lucrurile însă s-au aşezat după o scurtă sesiune de cunoaştere şi descoperirea elementelor definitorii fiecăruia în parte.

Am trecut alături de ei prin labirinte, prin pânze de păianjen, am făcut piramide sub atenta îndrumare a lui Matei şi a lui Muri, ne-am dat cu tiroliana şi am trecut peste o frânghie indiană. Mai am câteva zile de care vreau să profit din plin. Şi o voi face cu siguranţă. Este minunat să te întorci în alt univers temporal.

2 Responses Post a comment
  1. July 29, 2010

    ce frumos.8-> aveam emotii cand am vazut titlul. :-S chiar am crezut ca n-o sa te mai vad prea curand;)) >:D<

  2. August 7, 2010

    😀 Tara lui Andrei e tara in care voi pleca mereu, fara regrete si fara sa ma uit in urma 😀

Leave a Reply

Note: You may use basic HTML in your comments. Your email address will not be published.

Subscribe to this comment feed via RSS