Skip to content

Cotidian

2013 March 30
by Anamaria

Cand visurile nu mai au glas sa strige

Si gandul lor este abrupt rapus

Tu nu-ti doresti decat sa nu-ti alunge

Ultimul sarut sau cel dintai cuvant nespus.

 

Si-atunci ai vrea o imbratisare

Un semn discret, dar poate cea mai mare

Dovada ca nimic nu e-n zadar

Motivul pentru care poti sa zambesti iar.

 

Pana atunci, soare timid si stropi de roua

Doruri fierbinti, zambet amar, note de cantec trist

O inima-mpartita-n doua

O viata agitata de artist

7 Responses Post a comment
  1. Loredana permalink
    March 30, 2013

    fain:).
    Tu scrii poeziile cand ai o stare un pic mai trista? Sau mi se pare mie?

    • Anamaria permalink
      March 30, 2013

      oarecum da. sau le incep, le tin in draft si revin tarziu asupra lor si apoi le public :) multumesc

  2. July 8, 2013

    super faine versurile :)
    congrats

  3. November 14, 2013

    Frumoase versuri. Mai ales atunci cand sunt primul lucru citit putin dupa ora 6.30 :)

    • Anamaria permalink
      November 14, 2013

      multumesc, ma bucur ca iti plac, Diana :)

  4. March 16, 2014

    foarte frumos

Leave a Reply

Note: You may use basic HTML in your comments. Your email address will not be published.

Subscribe to this comment feed via RSS