Skip to content

Cred, pot, fac

2010 December 21
by Anamaria

Cred că apariţia acestui articol, scris după o lungă tăcere, este rodul unui freamăt îndelung de gânduri, de transformări care mi-au animat viaţa în ultima lună cel puţin. Sau poate al eclipsei de lună 🙂

Pot să spun acum cu tărie că după o perioadă gri căreia nu îi mai vedeam capătul luminos, colacul de salvare de care să mă agăţ în tumultul valurilor, lucrurile minunate nu întârzie să reapară.

Fac acum o mărturisire: cine ar fi spus că pe final de an lucrurile se pot aranja atât de frumos? În niciun caz, un om ca mine, cu tendinţe uşoare spre negativism.

Cred, pot, fac” – un slogan care cred că a marcat acest an şi care cu siguranţă, îmi va da un imbold pentru anii ce vor veni.

În ultimul an, am văzut tot mai mulţi oameni care acţionează după acest algoritm simplu în aparenţă  şi care nu cedează în faţa primului obstacol.

Cel mai bine a fost evidenţiat acest lucru în cadrul evenimentului “Oameni nobili, idei nobile”, prilej cu care am aflat povestea din spatele multor proiecte  ce pot părea simple la suprafaţă, dar cu multă dăruire, zbucium, renunţări, emoţie în profunzimea lor:  Tara a povestit despre frământările continue şi stresul care o măcina în ziua în care are loc “Soup Nights”, când toată energia ei este centrată pe un eveniment reuşit şi pe nişte bani strânşi care să lumineze nişte feţe de copii.

Adrian Ciubotaru a povestit despre “Lecturi Urbane”, un proiect mai mult despre oameni decât despre cărţi, despre cum aştepta pe peron cu mintea plină de gândurile negre ale unui potenţial eşec venirea  voluntarilor care să împartă file de cultură.

Am auzit şi povestea fetelor care s-au tuns “scurt pentru o cauză” şi care au făcut acest lucru pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie de o şansă, oameni care se luptă să rămână în viaţă.

Mă bucur că proiectul care mi-a marcat acest an, Let’s Do It, Romania! se înscrie în liga acestor idei îndrăzneţe, însufleţite de oameni care “cred, pot, fac”.

Pe Oana o ştiu de un an şi duminica trecută mi-a arătat în cuvinte puţine, dar mari, în câteva imagini, pline de înţelesuri, ce înseamnă să crezi, să poţi şi să faci: împreună cu câţiva colegi, la doar 22 de ani, asociaţia pe care o conduce şi-a deschis sufletul pentru nişte copii care au nevoie de căldură, de iubire, de atenţie, de grijă. Da, la doar 22 de ani, Oana a avut curajul să deschidă un centru de zi.

Am reuşit să ajung la evenimentul de lansare unde i-am văzut pe câţiva dintre micuţii care peste ani, îi vor fi recunoscători Oanei şi echipei ei, pentru că există acolo pentru ei şi pentru ca ei să aibă o viaţă mai senină.

Îmi amintesc şi de Gala AIESEC 20 de ani în România, la care am mers  împreună cu Liana să vorbesc în faţa a 500 de tineri în panelul “Inspiring Leadership” . Acum un an, nu aş fi visat să fiu invitată să  împărtăşesc din experienţa mea, de tânără de 24 de ani, care, întocmai ca şi cei care mă ascultau, încă îşi croieşte drumul în viaţă.

Din acea seară, am rămas cu un vis: aş vrea peste 5 ani, Let’s Do It, Romania! să organizeze o astfel de gală, cu prilejul căreia să rememorăm momente, succese, încercări grele, mulţi paşi înainte.

E un moment de bilanţ şi de noi începuturi : bucuria că închei cu bine un an greu, frumos, verde,  încununat de realizări, de premii, îmbogăţit de oamenii minunaţi pe care îi am în viaţa mea.  Descoperire de tărâmuri noi în mine, de idei, de sentimente.

Cred că la anul voi putea mai mult. Pot să afirm că nu mă voi opri din a încerca. Fac şi asta e tot ce contează!

4 Responses Post a comment
  1. December 21, 2010

    FATA imi place ce ai scris. Da pot sa spun acum la sfarsit de an ca 2010 a fost un an ALTFEL decat celelalte. Eu unul am inceput sa redescopar o altfel de lume, o lume in care e important sa crezi cu tarie intr-un lucru, sa nu te gandesti ca e imposibil sa faci ceva in aceasta tara.
    Una peste alta pot spune deschis ca astept cu nerabdare urmatorul an si urmatorul si urmatorul…. Daca fie o perioada lunga in care fiecare dintre noi sa fie parte intr-un puzzle si totul sa fie un intreg.

    • December 21, 2010

      Si eu incerc sa iau fiecare an ca pe o noua provocare, caci acest an mi-a dat noi imbolduri 🙂

  2. mara permalink
    December 21, 2010

    un sfarsit de an bun pentru un om bun:)

Leave a Reply

Note: You may use basic HTML in your comments. Your email address will not be published.

Subscribe to this comment feed via RSS