Skip to content

From blue…

2009 April 30
by Anamaria

In ultimele doua zile, am simtit ca mi-am lipsit mie insami, ca am fost absenta din viata mea si ca am actionat masinal, din inertie, setata fiind sa imi indeplinesc multiplele roluri: sora, prietena, colega, fiica, angajata. Si probabil ca performarile au fost reusite, daca pana si pe mine m-am convins cat de cat ca sunt bine.
Mi-as fi dorit ca acum sa fiu departe de Bucuresti, sa ma umplu de freamatul marii, sa las vantul zbuciumat sa imi agite simturile, sa ma alinte linistea noptii.

6 Responses Post a comment
  1. Kadar permalink
    April 30, 2009

    Toti ne dorim uneori asa ceva…Sa fim undeva departe….Sa “iti incarci bateriile”,sa lasi gandurile sa plece,e un sentiment marfa…

  2. irina permalink
    May 1, 2009

    Timupul si rabdarea le rezolva pe toate…Si rasplata pentru faptul ca ti-ai indeplinit foarte bine multiplele roluri va veni cand te vei astepta mai putin

  3. May 1, 2009

    …si speranta…si un dram de optimism pe care incerc sa mi-l injectez, asteptand sa ii vad efectele pe termen scurt

  4. palo permalink
    May 1, 2009

    Rutina pe care o ai tu la varsta asta e copil mic pe langa rutina pe care o s-o ai cand responsabilitatile(mama ce cuvant lung :D)cu adevarat importante o sa apara; copil,sot etc…

  5. May 1, 2009

    Rutina de acum e generata de anumite bariere care mi se impotrivesc sa o elimin. Sa fim seriosi, lucruri de facut sunt o gramada, resurse de tot felul sa existe. Cat despre sot, copil, responsabilitati…astea pot foarte frumos sa nu fie rutina daca ne ajutam unii pe altii sa ne facem viata frumoasa!

Leave a Reply

Note: You may use basic HTML in your comments. Your email address will not be published.

Subscribe to this comment feed via RSS