Skip to content

Meet you everywhen!

2010 May 14
by Anamaria

Sunt oameni care atunci când intră în viaţa ta, au un impact puternic şi apoi dispar din proximitatea ta spaţială, e semn clar că totul se întâmplă cu un scop. Venirea lor e la fel de intensă, de explozivă ca un splendid foc de artificii, doar că ţine al naibii de puţin. Dar ştii că e puţin şi atunci profiţi: ochii ar vrea parcă să portretizeze cu cea mai mare acurateţe imagini unice, mintea ar vrea să cuprindă multele cuvinte simple, dar mai valoroase decât coroana reginei cu tot cu Palatul Buckingham :), sufletul ar vrea să îşi facă rezerve de pace, de drag, de căldură, ştergând ranchiuna şi transformând-o în necunoscută. Am trăit zile intense în care aş fi vrut să fiu peste tot “acolo”, să uit de cum sunt, de cum suntem, de cum ar trebui să fim ca lumea întreagă să arate altfel. Aşa cum poate ne-o dorim unii dintre noi.

Mă simt plină şi totuşi am pierdut ceva. Simt că am câştigat curaj şi că încep să înţeleg tot mai bine ce vreau de la mine mai ales, dar şi de la cei din jur.  Însă, sunt încă departe de victorii răsunătoare. Poate mai am timp. Poate nu am nevoie de toate deodată.  Zilele acestea, mai mult ca oricând, mi-am învăţat rolul şi parcă sunt tot mai pregătită să îl joc. Publicul nu e numeros acum, dar la final, ştiu că toate vor arăta altfel şi spectatorii vor face tot show-ul. O simt. Sau poate mai mult o doresc. Trebuie să o şi conştientizez.

Până atunci, mă bucur de tot ceea ce primesc şi face bine. Zilele trecute una dintre acele îmbrăţişări pe care le simţi şi cu ultima celulă, care trezeşte omul din tine atunci când poate ai uitat că mai sălăşluieşte pe acolo. Atât de intens şi de real, de firesc, încât sufletul îmi vibra şi până şi gândul îmi era gâtuit de emoţie. Nara and Mircho, I wish I meet you everywhen!

Leave a Reply

Note: You may use basic HTML in your comments. Your email address will not be published.

Subscribe to this comment feed via RSS